Primele mele aventuri din urmă cu mulţi ani, într-ale pescuitului la copcă, nu au avut cele mai fericite finaluri. Prima partidă a constat într-un lung exerciţiu de privit prin copcă la cele câteva babuşte reticente în a gusta din bunătăţile oferite. Ultimele două partide s-au terminat cu câte o baie, atât din partea mea, cât şi din cea a prietenului meu, Luci.

Pentru o vreme, am încetat să mai practicăm acest sport. Până anul trecut când realizam o partidă de pescuit, nu foarte reuşită, pe lacul Săcălaia. Din acel moment, parcă, virusul s-a reactivat, iar anul acesta am încercat să găsesc tot mai multe pretexte pentru a reuşi să ajung „pe copcă".

Mail-ul care mă anunţa că au sosit noutăţile Energo a fost picătura care a umplut paharul. De acum nu mai aveam nevoie de pretexte ci primisem un motiv solid de a mai ieşi încă o dată pe gheaţă. Nerăbdarea era cu atât mai mare cu cât mi s-a spus că au sosit multe lansete, una din ele fiind una, cu adevărat, specială. Cineva se juca, nemilos, cu răbdarea şi curiozitatea mea.

Departe de mine gândul de a fi un maestru al pescuitului la copcă. În acest articol, interesant, sper, vă voi prezenta câteva elemente absolut necesare în pescuitul iarna la copcă precum şi câteva noutăţi de abordare a unei astfel de partide.

Locul ales pentru desfăşurarea acestui articol a fost un lac privat din apropierea oraşului Cluj-Napoca, care, la cererea administratorului, va rămâne anonim. Tot ce ştiam despre acest lac era că este populat cu crapi mici şi caraşi.

Primul lucru extrem de necesar atunci când decideţi să iniţiaţi un pescuit la copcă este să aveţi la îndemână o freză pentru a realiza copcile.

Pentru această partidă am ales o freză Mora Ice Easy. Această unealtă este compusă din două bucăţi, freza cu lamele şi spirele necesare obţinerii unei copci perfecte şi mânerul reglabil în funcţie de statura pescarului.

Această freză este fabricată în Suedia şi este echipată cu două lame realizate din oţel inoxidabil suedez, perfect poziţionate şi extrem de ascuţite pentru a putea realiza copci cu diametrul de 17,5 cm.

Gheaţa de aproximativ 20 de cm nu a pus probleme frezei.

Odată ce problema copcilor a fost bifată, trebuia rezolvată următoarea, dintr-un lung şir şi anume cea a echipamentului. Din lecţiile partidelor la copcă de până acum, am tras concluzia că echipamentul este o parte vitală pentru reuşita partidei. Pescarul trebuie să se simtă cât se poate de comod în îmbrăcămintea aleasă şi, totodată, să nu sufere de frig. Pentru această partidă m-am decis să probez patru elemente vestimentare.

Am optat pentru o pereche de mănuşi din neopren marca Laserfish. Datorită construcţie şi a materialului folosit, aceste mănuşi sunt, pe de o parte foarte uşoare şi practice, iar pe de alta impermeabile şi suficient de călduroase pentru a proteja pescarul, chiar şi la temperaturile cele mai scăzute. Cele trei degete libere de la fiecare mână asigură pescarului o foarte bună manevrabilitate în timpul partidei de pescuit. Alt element vital, folosit pe parcursul unei zile extrem de friguroase, a fost hanoracul polar EnergoTeam, cu glugă. Acest articol vestimentar asigură menţinerea unei temperaturi corporale constante, iar geaca impermeabilă EnergoTeam Breathable asigură protecţia împotriva eventualelor ninsori, împotriva vântului şi, cel mai important element, premite respiraţia corpului. Astfel, în combinaţie cu hanoracul polar veţi fi mereu la căldură, protejaţi de frig şi nu veţi transpira, indiferent cât de bună va fi ziua de pescuit şi cât veţi alerga între copci pentru a vă lupta cu peştii pofticioşi.

Noutatea absolută şi una din multele surprize ale zilei au constituit-o bocancii ruseşti EVA cu şiret. Sunt realizaţi dintr-un material special care asigură impermeabilitate absolută, au foarte bune proprietăţi antialunecare şi de refractare a frigului menţinut de gheaţă. Căptuşeala interioară asigură menţinerea piciorului la temperaturi ridicate, optime pentru o zi agreabilă de pescuit.

Odată ce am rezolvat problema rezistenţei la frig, a evitării unor eventuale răceli şi realizarea unei zile cât mai agreabile, trebuia să rezolv următoarea dilemă, cea a lansetei.

Din fericire, problema fusese rezolvată pentru mine, iar rezolvarea a fost cel puţin surprinzătoare. Vă spuneam mai sus că mi se anunţase o surpriză în ceea ce priveşte lanseta. Tot ceea ce vă pot spune este că surpriză....este puţin spus.

Lanseta pentru acest test reprezintă o noutate absolută pe piaţa românească. Mai exact este vorba despre lanseta Energo Team Black Spider Ice Feeder. Nu este o denumire pompoasă, este chiar o lansetă feeder pentru pescuitul la copcă.

Pachetul foarte elegant al lansetei cuprinde o lansetă şi trei vârfuri feeder cu acţiuni diferite. Vârful roşu este cel mai rigid dintre toate, apoi urmează cel de culoare verde deschis, iar cel mai moale este vârful de culoare verde închis. Lanseta are 6 inele cu diametrul mare şi o greutate neglijabilă. Dimensiunea crescută a inelelor se datorează tocmai condiţiilor în care urmează a fi utilizată această lansetă şi anume de frig extrem. Datorită dimensiunii mari a inelelor veţi avea siguranţa că acestea vor îngheţa cu mult mai greu sau deloc, pescuitul fiind mult uşurat. Lungimea lansetei închise este de 42 cm şi ajunge la 79 cm cu vârful de feeder ataşat.

După ce am aflat despre ce lansetă este vorba, alegerea mulinetei a fost simplă şi a venit de la sine.

De aceea am ales mulineta EnergoTeam Black Spider Bolo. Este o mulinetă de foarte mici dimensiuni, realizată dintr-un material foarte uşor şi extrem de rezistent. Mulineta are 3+1 rulmenţi, tambur de mare capacitate şi un tambur de rezervă din grafit..

Acum că decisem ce lansetă şi mulinetă urma să folosesc, mai rămânea de stabilit ce accesorii şi nadă voi folosi.

Ca şi accesorii am ales să folosesc firul EnergoTeam Power Winter cu diametrul de 0.12 mm. Acest fir este deja unul clasic, folosit intensiv de pescarii la copcă. Firul este special creat pentru a rezista temperaturilor joase din timpul iernii, are o rezistenţă ridicată la nod şi îşi păstrează sensibilitatea, indiferent de condiţii. Era exact ceea ce îmi trebuia.

Pe lângă firul pentru mulinetă, am mai ales să folosesc pentru forfac firul Cralusso Prestige Line Hooklenght Line cu diametrul de 0.08 mm. Deoarece pescuim iarna şi peştii sunt mai puţin activi şi foarte precauţi, din experienţele anterioare am concluzionat că un fir foarte subţire este vital pentru reuşita unei zile. Cârligele alese pentru a fi folosite au fost cele din marca EnergoTeam Excalibur Bream şi Carp. Deşi mărimea lor de 14 ar putea părea mare, în realitate ele sunt mai mici. Alesul a fost cârligul Excalibur Bream deoarece este realizat dintr-un oţel extrem de puternic şi, totodată, foarte uşor, iar culoarea lor bronzată mi-a adus pe parcursul anilor rezultate notabile atunci când alte cârlige de alte culori eşuau. Am mai ales să folosesc şi cârligele Excalibur Carp pentru simplul motiv că în lac predominau crapii. Dar au mai fost şi alte motive. Mi s-a părut ocazia perfectă de a compara cele două cârlige deoarece în ultima vreme, cum spuneam şi mai sus, cârligele bronzate au făcut diferenţa şi nu numai. Şi cele negre s-au dovedit viabile în condiţii dificile, de aceea am dorit să realizez această comparaţie în condiţii extreme. Pe lângă toate acestea am mai folosit şi un coşuleţ feeder cu greutatea de 15 grame, de culoare neagră pentru a fi în concordanţă cu nada.

Mai trebuia aleasă nada.

M-am hotărât să folosesc o nadă clasică care mi-a adus mari satisfacţii încă de la apariţia ei pe piaţă. Am ales nada Benzar Mix Ice Mix Black pe care am aditivat-o cu ¼ aditiv Benzar Mix Turbo Concentrat Larve de Chironomus. Referitor la culoarea nadei folosite în pescuitul la copcă, părerile sunt diverse şi împărţite. Unii pescari preferă nada de culoare normală, alţii pe cea de culoare neagră. Eu o prefer pe cea neagră, din mai multe motive. Pe parcursul anului care a trecut, am experimentat intensiv cu nada de culoare neagră, pe diverse ape şi am ajuns la concluzia că nu există mari diferenţe de comportament al peştilor pe timpul sezonului cald. Folosesc exclusiv nadă neagră în sezonul rece din mai multe motive. Unul ar fi acela referitor la comportamentul peştilor şi anume, aceştia sunt mult mai precauţi atunci când vine vorba de o nadă deschisă la culoare. O nadă neagră conferă un sentiment de siguranţă peştilor, aceştia fiind mult mai încrezători. Mai mult, reprezintă un plus de moral pentru mine atunci când pescuiesc în condiţii vitrege şi este important să am 100% încredere în nadă.

La început mi-am făcut griji în legătură cu montura cu feeder pentru pescuit la copcă, apoi mi-am amintit de o montură care speram că se va potrivi perfect. Pescuind la copcă, întregul sistem de abordare se modifică, pescuitul este realizat pe verticală, iar trăsăturile sunt extrem de fine. Din ceea ce testasem pe parcursul timpului, o singură montură părea a fi utilizabilă pentru pescuitul la copcă. Aceasta era montura „helicopter". Vă voi spune şi de ce am ales această montură. În primul rând, are foarte bune proprietăţi anti-tangle, proprietăţi atât de necesare atunci când linia este coborâtă şi nu lansată. Apoi, cel mai important lucru este acela că între vârful lansetei şi cârlig nu se interpune niciun element, precum coşuleţul feeder, cu alte cuvinte, firul nu trebuie să culiseze pentru a-mi semnaliza trăsătura. Cârligul se află în directă legătură cu firul principal, orice ciupitură fiind înregistrată de vârful lansetei. Un alt element important este acela că am decis să folosesc un forfac destul de lung, de aproximativ 25 de cm. Acest lucru îmi permite să variez distanţa la care se va aşeza cârligul pe substrat, în funcţie de modul şi locul unde se hrănesc crapii. Astfel, în momentul lansării prin copcă, forfacul se aşează paralel cu firul principal, iar odată ce feederul a ajuns pe substrat, cârligul se aşează, prin cădere, în arc de cerc. Aşadar, dacă peştii se hrănesc în imediata vecinătate a feederului, tot ce trebuie făcut este să mutaţi pe fir în sus opritoarele de cauciuc şi să calculaţi la ce distanţa de feeder se va aşeza cârligul. Dacă peştii sunt reticenţi, mutaţi opritorii mai aproape de feeder iar cârligul se va aşeza mai departe de zona nădită. În general, iarna prefer un pescuit cu momeala pe substrat deoarece, din experienţa partidelor la copcă, am constatat că acolo este zona cu cea mai mare densitate de peşti şi cu cea mai ridicată temperatură.

După ce toate aceste detalii au fost puse la punct, am trecut la pescuitul efectiv. Am realizat copca, am încărcat feederul, am pus un buchet de larve pe cârlig şi am lansat la apă montura pentru prima mea partidă de pescuit cu feederul la copcă.

După ce am poziţionat lanseta deasupra copcii, am început să devin puţin sceptic cu privire la şansele de reuşită. Şi se părea că, întradevăr, aşa va fi când, după aproximativ 25 de minute, lanseta era nemişcată. Începeam să ma impacientez când mi s-a părut că vârful lansetei a vibrat puţin. Mi-am îndreptat toată atenţia asupra vârfului lansetei care a început să tremure din nou, timid şi nehotărât. Nu sufla vântul deci nu putea fi decât o trăsătură. Am decis să înţep, nu foarte brusc şi, deodată, m-am pricopsit cu un crăpcean.

Sângele a început să-mi curgă tot mai fierbinte prin vene, am simţit adrenalina şi apoi o linişte internă.....Am reuşit să prind primul crap, cu feederul, la copcă.

Am pus, cu mâinile tremurânde, un nou buchet de larve pe cârlig, am relansat iar, după nici două minute, a sosit încă un crăpcean.

Ştiam că aveam de-a face cu o partidă de pescuit reuşită. Odată ce mi-am mai venit în simţiri, am constatat că cei doi peşti capturaţi au intrat pe cârligul aşezat în imediata apropiere a coşuleţului, la aproximativ 3-4 cm de acesta. De asemenea, am mai constatat că preferă momelile voluminoase, de genul buchetului de larve. Am decis să ataşez pe cârlig 7-8 larve şi un vierme alb.

Am aşezat lanseta pe suport şi am aşteptat. Nu se întâmpla nimic. Am aruncat o privire la cutia cu momeli, pentru a mă asigura că sunt în regulă şi că nu au îngheţat, când am auzit ceva. Am privit spre copcă şi am realizat că lanseta a sărit de pe suport şi se îndrepta vertiginos spre copcă. Am apucat-o în ultimul moment. N-am mai înţepat deoarece ştiam că era înţepat. Am recuperat încet. Nu părea a fi mare... Dintr-o dată, am simţit două smucituri puternice şi apoi linişte. Forfacul s-a rupt. Dezamăgit, am aflat că în lac sunt şi crapi mai mari, dar am aflat cam târziu, nu?

Am ataşat alt forfac, am pus iar 7 larve, un vierme alb şi unul roşu. Am lansat şi am aşteptat. După aproximativ un minut, o nouă trăsătură. Am înţepat şi un nou crap mic era pe gheaţă. Am relansat şi, până am aşezat lanseta, am avut o nouă trăsătură şi un alt crap a pozat pentru dumneavoastră.

Deja ziua era una perfectă, capturile succedându-se cu repeziciune. Am reîncărcat şi am lansat din nou. A urmat o nouă trăsătură puternică, o înţepare şi un scurt dril, de vreo 15 secunde. Era nărăvaş şi nu se lăsa scos la suprafaţă.

În scurt timp a cedat şi un crăpuşor de circa 200-250 de grame care a pozat pentru statutul de captură a zilei.

După câteva ore de pescuit am reuşit să capturez aproximativ 20 de crăpuşori.

La final aş dori să vă prezint câteva concluzii:

-pentru o zi agreabilă de pescuit la copcă trebuie să alegeţi haine şi încălţăminte comode şi care sunt special realizate pentru a vă menţine corpul la temperatura optimă. Dacă nu veţi fi comozi, pescuitul va deveni frustrant.

-pentru pescuitul la copcă vă recomand folosirea unor freze profesionale care sunt capabile să realizeze copci cu diametrul în concordanţă cu dimensiunea peştilor. Freza Mora Ice cu diametrul de 17,5cm este, în majoritatea cazurilor, suficientă. Dacă peştii vizaţi sunt mai mari, se recomandă realizarea copcilor de mari dimensiuni cu unelte diverse.

-mulinetele pentru pescuitul la copcă trebuie să fie de mici dimensiuni, indiferent că pescuiţi la feeder sau plută şi uşoare, pentru a nu vă obosi mâna.

- pentru pescuitul la copcă vă recomand folosirea firelor special tratate pentru acest tip de pescuit, precum firul Power Winter

- firele folosite pentru forfac trebuie să fie cât mai subţiri şi să fie alese în concordanţă cu talia predominantă a peştilor.

- cârligele trebuie să fie cât mai fine şi rezistente. În cadrul partidei narată mai sus, nu am putut observa nicio diferenţă între cârligul Excalibur Bream şi Excalibur Carp, ambele dovedindu-se la fel de „prinzătoare". Acest lucru s-a datorat greutăţii lor reduse dar şi faptului că peştii au preferat momelile voluminoase.

- lanseta Black Spide Ice Feeder s-a dovedit a fi, pe cât de inovativă, pe atât de productivă. A reuşit, cu brio, să semnalizeze chiar şi cele mai fine trăsături.

- deşi unii pescari recomandă folosirea nadelor de culoare normală, nada Benzar Mix Ice Mix Black s-a dovedit a fi extrem de eficientă, atrăgând pe vad crapi de talii diferite.

- atunci când pescuiţi la copcă, asiguraţi-vă că aveţi o paletă suficient de largă de momeli pentru cârlig. Pentru partida aceasta eu am dus cu mine larve, viermi albi, viermi roşii, pinky şi râme, pentru a acoperi o paletă cât mai largă de opţiuni.

- asiguraţi-vă mereu că momelile sunt ferite de frig.

A fost cea mai reuşită partidă de pescuit din acest an şi m-am bucurat, în întregime, de această zi, chiar dacă afară au fost doar –22°C.